– E mai grav decât pare, spuse unul dintre polițiști ridicând deasupra capului felinarul scobit în interiorul unui bostan plăcintar. Tânăr, abia ieșit de pe băncile școlii, participă la prima lui operațiune secretă. Îi este teamă, dar încearcă să braveze în fața colegului lui mai în vârstă:

– Bafta noastră că am venit pregătiți, adăugă el pe ton de conversație împrospătându-și respirația cu un mentosan regulamentar cu gust de usturoi.

– Așa o fi, că prea o zici cu foc, zâmbi subțire pe sub mustața stufoasă celălalt polițist. Copii, ce să le ceri? parcă spune glasul lui de cătană bătrână. Brusc, se oprește în loc. Comandă scurt: Ia dă-te mai aproape cu lămpașul ăla!

Polițistul tânăr se execută pe loc, dornic să-și mulțumească mentorul. Bătrânul păstră multă vreme tăcerea.

– Da’ de asta ce zici? rosti în cele din urmă plecându-și obosit ochii. Tânărul veni mai aproape, ocolind cu grijă tija unui palmier ornamental construit din lame de ras sudate între ele. Privește nedumerit.

– Aici, mormăi bătrânul ridicând între două degete o fotografie reprezentându-l în prin plan pe temutul Darth Vader păscând un tăuraș pictat în culori de camuflaj.

– Zic că simt cum ne scapă ceva important, murmură polițistul tânăr scărpinându-se gânditor cu un creion neascuțit în nas, apoi pe rând în fiecare ureche. Ce anume căuta colegul lor dispărut de o lună și mai bine pe o pajiște încondeiată în tonuri sepia?

– Da, și eu simt că ne scăpam pe noi, rosti polițistul bătrân dând din mâna a lehamite. Apropo, reluă el devenind brusc amabil, nu ai la tine o monedă de un credit? Mă taie sub curea de nu-ți pot descrie cât de tare.

– Nu, dar vorba lui Iuda din banc, am o idee, rânji larg polițistul tânăr desprinzându-și unul din nasturii de metal ai tunicii. Încearcă-l pe ăsta. Eu așa fac când merg la supermarket și n-am schimbat.

– Hm, pufni polițistul bătrân sfâșiat între nevoia fiziologică și blasfemia resimțită de folosirea unui nasture al uniformei pe post de bilet de acces la umblătoare. Bine, fie, mormăi el înciudat, dar să știi că o să trebuiască să îți fac raport pentru folosirea neadecvată a echipamentului de lucru. Îmi pare rău, dar n-am încotro. Sper să înțelegi.

Polițistul tânăr își plecă rușinat privirea, clătinând afirmativ din cap. Mustăciosul avea dreptate. Regulamentul e regulament, n-avea ce face. Oftă neștiind ce să zică.

– Hei, vino să vezi, se auzi venind din toaleta piramidală vocea sugrumată de emoție polițistului bătrân.

– Așa, deci, izbucni în râs polițistul tânăr stârnind iritarea celui bătrân. Măgarul, l-au avansat și n-a zis nimic. De când l-am văzut intrând pe ușă, slab și buhăit la față, am știut că n-o să facă mulți purici pe la noi în secție, continuă arătând către ochelarii de interogatoriu cu lentile negre ce se învecinau pe marginea chiuvetei cu capsatorul mic, de buze.

SFÂRȘIT

Image taken from www.deviantart.com