Sub câțiva nuferi cusuți

Anca Popescu se opri în loc în fața ușii. Deschise încă o dată geanta de umăr, inventariindu-i rapid conțintul. Ciudat, deși totul părea în regulă, nu putea scăpa de sentimentul apăsător că uitase ceva important. Nehotărâtă, își răsuci în jurul degetului o șuviță din părul negru ce îi trecea mult de umeri. O cută adâncă îi apăru între sprâncenele groase, moștenire de familie din partea unei bunici turcoaice. Aruncă peste umăr o privire către oglinda venețiană din hol, verificându-și automat ținuta. Ochelarii de soare, se cutremură îngrozită, realizând greșeala pe care era gata să o comită.

Perfect, murmură aranjându-și pe nas ochelarii cu lentile fumurii, ce ofereau chipului ei cu trăsături ascetice un pronunțat aer de mister, ascuzându-i totodată ochii portocalii-fosforescenți. Pentru ultima dată, își făcu privirea roată în jurul ei. Cadavrul lui Ionuț era tot acolo unde se prăbușise, parțial acoperit de fața de masă aruncată în grabă deasupra lui. Un visător, de felul lui. I se potrivește cu ce l-am învelit. Îmi aduc aminte când ne povestea cât de mult îl liniștește să stea pe malul apei, zâmbi ea, privind la nuferii cusuți manual – acum îmbibați de sânge – de pe fața de masă primită în dar la împlinirea… Obosită, alungă gândul cu o fluturare a mâinii. Era mai bine pentru toată lumea dacă încerca să uite totul.

Absentă, pipăi cu degetele clanța din bronz îmbătrânit de vreme, pregătindu-se să iasă din casă.

Dintr-o dată, dimensiunea întregii grozăvii o copleși sub greutatea ei. Semnalul de alarmă pe care creierul ei suprasolicitat de medicamente încercase să i-l transmită devenea evident. Inelul din argint filigranat din degetul lui Ionuț… dispăruse! Poate nu l-a avut azi cu el, sughiță îngrozită rememorând totodată imaginea mâinii bărbatului pe brațul ei atunci când îi lipise țeava revolverului de frunte. Era acolo, pot să jur…, își continuă gândul retrăgându-se un pas în spate. Cioburile glastrei de cristal scrâșniră nisipos sub tălpile pantofilor ei cu toc înalt de metal. În același moment, telefonul mobil din buzunarul mortului începu să vibreze prelung.

SFÂRȘIT

Thanks for rating this! Now tell the world how you feel - .
Cum ți s-a părut această povestire?
  • Emoționantă
  • Fascinantă
  • Amuzantă
  • Plictisitoare
  • Tristă
  • Enervantă
Share with your friends










Submit